Saturday, March 1, 2008

*zip*

A harbour dance, I didn't live my youth with sufficient recklessness
Yeah I envy your youth, yes I envy your youth, I envy your youth, yes I envy your youth.
But looking at you now girl
I know we'll never be haunted by such doubts.
Yes it's clear as the day yes it's clear as the day
It's clear as the day, yes it's clear as the day
I once had big dreams like you girl
I once had big dreams like you girl
I once had big dreams like you girl
But they're hard to sustain in this world

Oh we could have hit class, the kind people can't see past
Yeah I should have known better, yes I should have known better
Oh its too painful to look at you.
The memories you bring to the front of my mind
The regrets you bring to the front of my mind
I once had big dreams like you girl
I once had big dreams like you girl
I once had big dreams like you girl
But they're hard to sustain in this world

A harbour dance I didn't live my youth with sufficient recklessness
I envy your youth, yes I envy your youth, I envy your youth, yes I envy your youth

Friday, December 14, 2007

fictiune cu nerusinare

si ma simt prozaica tare. am avut o zi proasta. dar nu-s aici sa ma plang.repercusiunile vin abea in martie.mi-am cumparat niscaiva timp.
ceea ce ma pisca pe limba si vreau sa spun este
ca am uitat ce voiam sa spun

jur pe rosu. mi se-ntampla des.
azi, intorcandu-ma de la meditatia de psihologie, mi-a venit ceva in minte. adica stiu, mintea mea e constant vizitata de tot felul de ganduri si gandulete care mai de care mai acide si mai dornice sa lase pe mielina grafittiuri cu "gigel waz here". as ucide pentru un pahar de vin rosu acum.
undeva pe la apogeul crizei mele germanice de azi, m-am gandit sa-l sun si sa ii plang in receptor. sa-l chem sa vina sa ma ia, ca sa-i mai plang un pic si-n brate.
muiere proasta si divioasa. noroc cu ratiunea.
mi-a fost frig toata ziua, si mintea mi-a umblat prin colturi.
ce-as fi vrut sa scriu era o halca de cinism, o pereche de palme morale si vreo trei chile de putere la puterea a doua.
n-am de unde la ora asta. m-au secat diploma limbii si vreo trei ore de gandire memorie si imaginatie.
si unde-i totusi paharul ala de vin? si-un film( sa vreau sa citesc si mi-as miji ochii degeaba).
numai putin, imi miauna motanul.
gata, l-am jughinit corespunzator. unde eram?
da, vinul si filmul. vin.
chestii tot vin si tot pleaca. vrei sa pui mana pe ceva sa-i zici : "ionele, aicea impietresti" , ionel scoate limba la tine si iti intoarce spatele pluriformei de rosior.
e intunerec in fabrica de becuri.
*ras isteric*
ce spuneam? nimic cu sens.
am vazut blogul Mariei. ma inspira. de cate ori il citesc, simt ca pot si eu sa scrijelesc in piatra si sa crestez in grinda. de cate ori ma apuc sa scriu un post nou cu intentia de a aduce pe lume o chestie interesanta si pe alocuri placuta, toata sleahta de ganduri si gandulete isi pune palma-n fund si o sterge. si intr-un final iese ceva de factura tampeniei pe care o citesti acum. prostii. ineptii, carpeli si cate cele.
azi in autobuz o moldoveanca oachesa si prietenul ei, studenti la ase, puneau tara la cale.
ma sprijineam in dosul palmei cand o babuta m-a intrebat daca mi-e rau. m-am ridicat si-am lasat-o sa stea. mi-a fost rusine ca nu m-am oferit mai devreme, si degeaba incerca ea sa ma convinga sa stau jos ca sunt palida, sa-i dau ghiozdanul sa mi-l tina, n-am cedat, cum stiti ca nu cedez. am inceput sa numar cati calatori ma calca pe picior. numar par. bocancii trebuie spalati.
mi-e lehamite sa orice. si e din ce in ce mai mult orice.
e un bec in fabrica de intuneric,dar nu-l vede nimeni fiindca-i noapte.
se ia o foarfeca mare de gradinarit si se taie macaroana.
noapte buna.

Sunday, November 25, 2007

POP!


i had this bubble, the kind you burst and doesn't seem to care.it's been bursted several times, but it magically recovered. well this time it didn't so i guess it's passed its expiry date. and i ain't gonna patch it no more, i've got the other ones to tend to .

Monday, November 12, 2007

Halal Sisifă...


Ce fac eu acum cu lumea mea de vechituri exilate, adoptate şi presărate prin toate colţurile?
Ce fac cu rebuturile drăguţe de care nu m-am indurat să mă debarasez spunându-mi că sunt amintiri pe care n-aş vrea să le pierd? Ce fac cu toată mizeria care m-a îngropat mai dihai ca cea care îmbrăţişa străzile Parisului? Ce fac cu schelele din jurul meu , cu care m-am obişnuit şi care mi-au devenit între timp indispensabile? O să ma sfărâm fără ele? O să mă prăbuşesc ca un cal troian de provenienţă şi factură îndoielnică?
Cum să înstrăinez insectarele în care ideile îşi mai zbat încă aripile, agonizând cu demnitatea celui ce nu renunţă să lupte? Cum să deschid clasoare întregi cu timbruri de romanţe vechi fără să distrug ţesăturile ce s-au înfiripat între ele?
Cum să mă spăl pe mâini de praful argintiu de pe aripile atâtor molii şi fluturi pe care i-am amăgit pe vremea când îmi mai străluceau ochii?
Unde să depozitez atâta amar de partituri necântate vreodată, perspective şi planuri cu schiţe infantile desenate pe serveţele în noaptea de anul nou?
Cui să dau tot ce mi-a rămas mic? Deşi de la o vreme m-am oprit din crescut ca un melc ce realizează că atât îi permite cochilia.
Cum să iau eu lumea asta întreagă care se cutremură şi scârţâie din încheieturi când alerg să prind autobuzul, şi s-o schimb cu un model mai nou? Cum renunţ la tot ce m-a apărat şi mi-a ţinut cald până acum? Cum să-mi rostogolesc bolovanul pe deal în sus când nu ma pot uita decât înapoia mea? Pasămite în loc sa împing , eu m-am învelit cu el.
Halal Sisifă...

Monday, November 5, 2007

Shitproof

Iaca stau. Nu cuget. Nu clipesc, abia daca respir. E anul cand orice alta activitate care nu implica introducerea nasului intr-un manual/caiet/tom ma face sa ma simt vinovata.
Si totusi stau si nasul mi-e in vant. As in vant as it ever was. Sa fie de bine?
E luni. Si asta spune multe. Cred ca cineva in creierul meu se intinde spre intrerupator sa aprinda lumina si nu ajunge. Daca ma auzi, te rog sa mai incerci , te rog, dau o bere. Stiu ca poti.
E 6 si un sfert. Teoretic azi sunt mai desteapta decat ieri la ora asta. Practic incerc sa ma conving ca este timp pentru toate, ca pot sa trec prin asta. Si de trecut voi trece volens, nolens, ca nu m-am nascut eu sa opresc timpul. Astept deci cu interes vremea asta anul viitor. Sau orice alt "candva" ce promite niscaiva liniste sufleteasca si un dram de desfatare proprioceptiva.
Cred ca ma transform. Am eu o banuiala. Cred ca ma transform pe intuneric, intrerupatorul e inca prea sus. Sperante sunt, mai ales ca nu am nevoie sa vad ce fac. Nici n-o fac cu buna stiinta.
Dimineata ma treszesc dorindu-mi sa mai treaca o zi.
Seara ma gandesc ca am mai pierdut o zi.
I'm not at peace with anyone. Waging war is something i could get a degree in.
Am zile cand singura care imi tradeaza existenta e oglinda. Si nu-i vina nimanui. Nu se cheama depresie, ci compresie. Am ajuns la marimea unei pastile. M-as putea inghiti daca n-as sti ca mi-as pica greu la stomac.
Toate bune si frumoase [ in somn].
Cred cu convingere ca vor veni zile mai bune, sper doar sa nu fie candva la pensie.
Until then, i'm not taking anymore shit. Not from myself, not from anyone else. Ye be warned.

Sunday, November 4, 2007

Thursday, November 1, 2007

work in progress

Warning: no hard shoulder for the next ten miles.

what a pretty, pretty mess this was
hanging on doorknobs, hanging on threads
lingering lazily above long unmade beds
oh what a pretty, pretty mess this was

lost in unswept nooks and crannies
hovering among millions of silent could've beens
hiding behind ancient layers of unshed skin
wasn't this the most beautiful mess ever seen?

sheepishly grinning in the back of dim lit alleys
neither enough, nor ever quite deficient
neither forbidden, nor ever quite comissioned
but always yearning for a grand finale.



*a se citi cu ochii intredeschisi si cu sfortari sisifice
** if you don't see a point, blame me :D